Chişinău - Conferinţă de comunicări ştiinţifice

Col. (r) Dr. ing. Anatol Munteanu

Pentru prima dată în Republica Moldova, Conferinţa „Istorie Militară şi Intelligence” La Chişinău, în sala de conferinţe a Centrului de Cultură şi Istorie Militară al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, în zilele de 7 şi 8 noiembrie 2014 s-au desfăşurat lucrările conferinţei consacrată evenimentelor militare care au avut loc în anul 1944 în sud-estul Europei. Organizată sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a Asociaţiei istoricilor din R.Moldova, Asociaţiei Culturale Bucureşti-Chişinău şi a Asociaţiilor de Combatanţi din Chişinău, Orhei, Căuşeni, iniţiativa şi susţinerea materială a manifestării aparţineîn mare măsură col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu. Într-o sală plină până la refuz, la lucrările conferinţei au participat cunoscuţi istorici şi oameni de cultură: general de brigadă (r), prof. univ., dr. Cristian Troncotă, Bucureşti; prof. univ., dr. Corvin Lupu, Sibiu; col. (r) dr. Constantin Moşincat, preşedinte executiv al Asociaţiei Naţionale a Cavalerilor de CLIO, Oradea; col.(r) dr. ing. Anatol Munteanu; col. Andrei Covrig - Asociaţia „Drepturile Omului”; general-maior Anton Gămurar - Asociaţia Combatanţilor din Republica Moldova; scriitorul Nicolae Dabija - preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova; deputatul şi scriitorul Ion Hadârcă; acad. Demir Dragnev; general Valeriu Troenco - Ministrul Apărării al Republicii Moldova; general Victor Catană - ex-ministru de interne al Republicii Moldova. Invitaţi, dar neputând onora manifestarea din motive bine întemeiate, marii absenţi ai manifestării au fost comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru şi Ion Măldărescu, ambii autori ai unor expuneri interesante, cu multiple elemente de noutate. O importantă contribuţie la reuşita manifestării a constituit-o participare tinerilor istorici, a tineretului studios, a studenţilor de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” Facultatea de Istorie şi de la unele instituţiilor de cultură din Chişinău. În cuvântul său de salut, scriitorul Nicolae Dabija a menţionat că astfel de întâlniri ale oamenilor de ştiinţă din România şi Republica Moldova au o semnificaţie majoră în formarea podurilor de legătură, de unire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului: „Am organizat poduri de flori, poduri de carte, poduri de reviste. Astăzi s-a inaugurat un pod al ştiinţei, al conferinţelor. În 1929-1933, Pan Halippa a construit şapte poduri peste Prut, care legau Basarabia de România. Însă în 1940 Stalin şi conducerea U.R.S.S. le-au distrus. A venit timpul să restabilim toate podurile şi legăturile Basarabiei cu România în etapa contemporană”. Un viu interes au trezit celor prezenţi comunicările prezentate de către participanţii din România şi Republica Moldova: „70 de ani de la anexarea Basarabiei la U.R.S.S. martie-august 1944” (prof. univ. dr. Anton Moraru), „Lovitura de stat din 23 august 1944 şi ocuparea României de Armata Roşie” (prof. univ., dr. Cristian Troncotă); „Aspecte ale relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică şi urmările lor asupra Basarabiei” (prof. univ. dr.Corvin Lupu); „Nord-Vestul României - consecinţele dictatului de la Viena. Atrocităţile armatei hortiste din Ardealul ocupat, în perioada 1940-1944” (col (r), dr. Constantin Moşincat); „Serviciul Special de Informaţii al României în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial” (prof. univ. dr. Cristian Troncotă); „Aspecte privitoare la deosebirile între regimul de ocupaţie sovietic în Basarabia şi regimul ocupaţiei sovietice a României, după Al Doilea Război Mondial (prof. univ., dr. Corvin Lupu) şi altele. La conferinţă, de asemenea, s-a discutat problema Transnistriei şi a razboiului, a evenimentelor din anii 1991-1992. S-a menţionat că Rusia a organizat războiul împotriva Republicii Moldova, a ocupat raioanele de est şi a format două baze militare. La aceste două probleme s-au referit: Alexandru Moraru, Andrei Covrig, Anton Hămuraru, Gheorghe Negru, Andrei Calcea, Andrei Eremei, Ion Hadârcă şi semnatarul celor de faţă. În cuvântarea sa de salut, generalul Valeriu Troenco a menţionat că temele prezentate sunt actuale: „Trecutul este astăzi cu noi. Suntem şi astăzi influenţaţi şi controlaţi de serviciile speciale ruseşti. Armata de ocupaţie rusă din Transnistria ne ameninţă şi astăzi. Trebuie să ştim a ne apăra. Să nu fim oaspeţi la noi acasă”. Istoria militară a românilor dintre anii 1918-1945 este istoria noastră care mai sângerează şi astăzi. Vorbitorii au menţionat că în Basarabia şi Bucovina in 1944 s-au desfăşurat lupte sângeroase, care au influenţat soarta României. Situaţia Armatei Române şi a României în general era foarte grea. În direcţia spre Balcani au fost concentrate fronturile 1, 2, 3 şi 4 ucrainene, care aveau un efectiv de 177 de divizii sau 2.300.000 de soldaţi şi ofiţeri, 2.000 de tancuri, 2.300 de avioane şi altă tehnică militară. Împotriva acestor forţe luptau 93 de divizii româno-germane cu un efectiv de 1.700.000 de soldaţi, 2.200 de tancuri, 1.400 de avioane, printre care erau şi Armatele a 3-a şi a 4-a române. Sovieticii au organizat două operaţii militare: în decembrie 1943-martie 1944 trupele sovietice au ocupat Bucovina şi nordul Basarabiei; la 26 martie a fost ocupat oraşul Bălţi, iar la 29 martie 1944 - oraşul Cernăuţi. În prima jumătate a anului 1944, linia frontului sovieto-român s-a stabilit pe Prut-Bălţi-Sărăteni-Orhei-Răut-Nistru. În aprilie-mai 1944 au fost evacuaţi din Crimeea 42.180 de ostaşi şi ofiţeri români, dintre care 39.134 pe mare şi 3.056 pe calea aerului. În Crimeea Armata Română a pierdut 22.522 de ostaşi şi ofiţeri ale căror nume nu au fost nici până astăzi depistate integral. La conferinţă s-a vorbit despre faptul că în 1944 Stalin a folosit mişcarea teroristă în spatele frontului român, care a adus daune mari. Numai în 1943-1944, în Basarabia au activat 147 de grupe de terorişti cu un detectiv de 1.470 de oameni. Aceste forţe au organizat deraierea a 277 de eşaloane cu tehnică militară şi forţe armate, au distrus 281 de poduri, 2.160 de vagoane, 185 de automobile, 11 avioane şi 4 maşini blindate, au ucis 14.000 de ostaşi germani şi români. Între 20 şi 24 august 1944 s-a desfăşurat a doua parte a operaţiei militare Iaşi-Chişinău, în urma căreia frontul român de apărare s-a prăbuşit. În timpul luptelor au căzut la datorie peste 120.000 de soldaţi şi ofiţeri români. Armata Sovietică a capturat 273.000 de prizonieri. Declaraţia de la 23 august 1944 a regelui Mihai şi armistiţiul unilateral declarat de acesta - fără a fi negociat cu partea sovietică - au fost apreciate drept capitulare necondiţionată. Între 23 august şi 12 septembrie 1944, când a fost semnat armistiţiul la Moscova, între 130.000 şi 170.000 de militari români au fost luaţi prizonieri[1], fiindu-le interzisă orice apărare, prin ordin regal. Omul politic si poetul Ion Hadarca a menţionat importanţa Conferinţei cu cu tematică istorică, bazate pe documente datând din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In acest război, alături de ofiţerii şi ostaşii romani au participat şi câteva zeci de mii de basarabeni, care au luptat împotriva bolşevismului şi ocupantului rus. Cărţile «Conflictul Nistrean», «Războiul de la Nistru», «Sacrificiu şi tradare», «Epopeea libertăţii» (autor Anatol Munteanu), multiplele articole despre evenimentele tragice a războiului moldo-rus din 1991-1992 sunt o completare a bravurii militare, a eroismului voluntarilor, politiştilor şi ostaşilor moldoveni în epoca modernă, pentru libertate şi independenţă faţă de U.R.S.S., respectiv, Federaţia Rusă. In alocuţiunea sa, col (r), dr. Constantin Moşincat menţionează despre atentatele naziste, horthyste şi sovietice asupra integrităţii României, culminate cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în urma careia partea de Nord a Transilvaniei - 43.492 km.p. şi 2.677.000 de locuitori, în majoritate români, este smulsă României şi făcută cadou Ungariei horthyste. În perioada ocupaţiei hortiste s-au produs atrocităţi, arestări a unor locuitori români din localităţile ocupate, zeci de mii de români au fost scoşi de jandarmi maghiari din casele lor şi după ce au fost batjocoriţi, umiliţi şi amenintaţi cu împuşcarea, au fost intemniţaţi şi apoi au fost puşi între baionete şi îmbarcaţi în vagoane de vite, după care alungaţi peste graniţa, numai cu hainele pe care le aveau. Aşa au fost alungaţi din localităţile natale toţi românii fruntaşi, creştinii, inclusiv episcopii, negustorii, intelectualii de origine evreiască şi românească. La conferinţă s-a propus ca în viitor să fie abordate teme precum: „România în contextul istoriografiei sovieto-ruse”, „Mişcarea teroristă în spatele frontului român (1941-1944)”; „Ostaşii basarabeni în lupta pentru eliberarea Basarabiei (1941-1944)”; „Basarabia în politica mareşalului Ion Antonescu”; „Eroismul Armatei Române în lupta pentru eliberarea Basarabiei”; „Lupta Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei oglindită în memoriile participanţilor la acest război”; „Istoria gândirii militare şi problema Basarabiei în 1918-1945”. De asemenea s-a propus ca să fie cercetate şi editate la Chişinău o serie de volume despre viaţa şi activitatea lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Piki Vasiliu, generalul C. Pantazi, C. Voiculescu, Gh. Alexianu şi altele. Programul consistent al manifestării s-a încheiat cu vizionarea filmului realizat de analistul economic Wilfried Lang, participant direct la luptele de după 23 august 1944, pe teritoriul României - „Un Stalingrad la Dunăre”. La finalul manifestării au fost lansate si prezentate importante lucrări, contribuţii la istoria naţională: „România şi frontul secret” - Cristian Troncotă; „Istoria relaţiilor internaţionale” şi „România 1989” - Corvin Lupu, „Eroii de la Nistru” - Anatol Munteanu. Oaspeţii şi o parte dintre participanţii la conferinţă au avut posibilitatea să viziteze Muzeului de Istorie şi Arheologie din Orhei, Muzeul Satului şi Mânăstirea din Curchi, Muzeele de Istorie, Arheologie şi al Războiului de la Nistru (1991-1992), din Chişinău .